29 aprilie 2021 - Ciclul de viata al produselor intr-o economie circulara (1)
Obiectivele circulare precum reutilizarea, repararea sau reciclarea, pot fi integrate în toate fazele în care se găsește un produs pe parcursul ciclului de viață. Astfel, în faza de asigurare a ‘resurselor materiale’, intervin companiile miniere, agricole și cele din industriile de prelucrare a materialelor, în timp ce în faza de ‘utilizare’, rolurile sunt preluate de consumatorii sau companiile care cumpără și utilizează produse finite. Dacă pentru ‘resurse materiale’ reciclarea este un obiectiv circular realizabil, în faza de ‘utilizare’ devin prioritare metodele de prelungire a utilizării produselor, cum ar fi repararea sau reutilizarea.
În materialul prezent și în cel ce va urma, rezumăm modalități de a atinge obiective circulare pentru fiecare fază a ciclului de viață al produsului: ‘resurse materiale’, ‘proiectarea produsului’, ‘producție și distribuție’, ‘utilizare’ și ‘sfârșit de ciclu’.
Faza resurse materiale
Companiile din sectorul materiilor prime pot introduce în modelele lor de afaceri elemente de circularitate care să conducă la reducerea utilizării resurselor-suport pentru producție – apă, energie, substanțe minerale, substanțe chimice, lemn etc., reducerea deșeurilor de producție sau utilizarea materialelor reciclate. Alături de inovarea în afaceri, sunt necesare și inovații tehnice și sociale care să asigure, de exemplu, reutilizarea materialelor sau introducerea de noi tipuri de colaborare între companii în lungul lanțului valoric. Reglementările în domeniu, cum ar fi cele referitoare la interzicerea utilizării substanțelor periculoase sau măsurile economice care afectează cererea de materiale în cadrul lanțului valoric (de exemplu, schemele pentru responsabilitatea extinsă a producătorului, standardele de siguranță și calitate ale produselor sau alte tipuri de standarde) susțin și încurajează trecerea către o abordare circulară a acestei faze.
Faza de proiectare a produsului
Proiectarea produselor este un factor cheie pentru implementarea obiectivelor circulare, deoarece în această etapă se determină potențialul de reutilizare, refabricare sau reciclare a materialelor din care sunt compuse. Asigurarea circularității unui produs încă din faza de design depinde de soluțiile tehnologice alese, de un model de afaceri care să echilibreze stimulentele oferite cu costurile și beneficiile practicilor de proiectare circulară sau de inovație socială care să alinieze scopul care stă la baza designului produsului cu modul în care acesta este utilizat. Sintagma care descrie această abordare este ‘proiectat pentru…’: ‘proiectat pentru ciclul tehnologic’, ‘proiectat pentru ciclul biologic’ sau ‘proiectat pentru întreținere ușoară și reparare’, ‘proiectat pentru adaptabilitate și îmbunătățire’, ‘proiectat pentru încredere și fidelizare’.
Faza de producție și distribuție
Inovația incrementală pentru eficientizarea și optimizarea proceselor contribuie la reducerea utilizării resurselor în procesele de producție și distribuție.
O inovație mai radicală poate, însă, realiza decuplarea utilizării resurselor de creșterea economică.
Un exemplu de astfel de inovație, privită din punct de vedere al componentei tehnologice, este ‘sistemul de producție distribuită bazată pe tehnologie digitală’. Prin comparație cu sistemul tradițional de producție, în care materiile prime și materialele sunt aduse, asamblate și prelucrate centralizat, în fabrici mari, în cazul producției distribuite, procesul este descentralizat, iar produsul final este fabricat în proximitatea clientului final. În cadrul producției distribuite, produsele sunt ușor de personalizat. Platformele cu rețele de facilități de producție, “microfabrici”, dotate cu imprimante 3D și cu mașini unelte cu comandă numerică/CNC machining, sau alte instrumente digitale sunt din ce în ce mai apreciate. Persoanele fizice sau companiile își pot trimite propriul proiect online, pentru a fi produs într-o unitate de producție din rețeaua platformei.
Inovația radicală este, de asemenea, legată de modelul de afaceri folosit. ‘Product-Service model’ este modelul prin care produsul nu este deținut, ci este partajat/închiriat, practic este achiziționată utilitatea produsului, nu produsul în sine, sau ‘take-back model’ este modelul prin care la un anumit moment produsul este recuperat pentru modernizare, reciclare sau pentru folosirea părților componente funcționale în procesul de refabricare. Astfel de modele permit producătorilor să “capteze” valoare prin utilizarea redusă a resurselor, iar distribuitorilor să creeze valoare prin reutilizarea ambalajelor, de exemplu. Și nu în ultimul rând, inovația cuprinde componenta socială orientată către consumatorii care sunt stimulați să adopte noi practici, cum ar fi partajarea bunurilor, plata produselor în funcție de utilizarea lor sau recunoașterea valorii reziduale a mărfurilor după utilizare. O educație adecvată cu privire la valoarea bunurilor (inclusiv creșterea gradului de conșientizare despre valorile de mediu și cele sociale) îmbunătățesc rata de succes a acestor inovații, la fel ca și reglementarea adecvată a domeniului.
Referințe și informații suplimentare:
Urmăriți-ne în fiecare joi, pe pagina de web a ADRBI secțiunea “B2Transition – tranziția către o afacere sustenabilă și digitală. Campanie de comunicare și sprijin pentru IMM”, pe contul de facebook al ADRBI sau pe e-mail.
Împreună cu dumneavoastră vom face și noi tranziția spre viitoarea Europă.
Pentru abonare la materialele elaborate în timpul campaniei şi informaţii suplimentare, rugăm trimiteţi un mesaj la adresa: cristina.roua@adrbi.ro.
Materialele de informare sunt realizate de către Biroul de Asistenţă şi Sprijin pentru IMM din cadrul ADRBI.
ADRBI
Str. Mihai Eminescu nr. 163, etaj 2, sector 2 Bucuresti