24 noiembrie 2022 - Monitorizarea economiei circulare la nivel european (1)
Tranziția Europei către o economie circulară este un proces complex și evolutiv.
Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru economia circulară oferă cadrul general pentru inițiativele de promovare a modelului circular.
Înțelegerea dacă și cum se întâmplă acest lucru, domeniile în care progresul lipsește și identificarea celor mai bune practici este cheia pentru a accelera această tranziție. Prin dialogul la nivel internațional între experți, cunoscut drept Procesul Bellagio, s-a convenit asupra unui set de principii cu privire la modul în care este asigurat faptul că monitorizarea tranziției către o economie circulară surprinde toate aspectele relevante și implică toate părțile interesate. Un cadru de monitorizare mai bogat și mai cuprinzător nu numai că facilitează o mai bună înțelegere a economiei circulare, dar este propus și pentru a urmări progresele realizate, precum și pentru a identifica aspectele care necesită mai mult efort în realizarea acestei tranziții.
Sisteme de monitorizare existente
Comisia Europeană și Eurostat au stabilit un cadru pentru a monitoriza progresul către o economie circulară folosind datele statistice disponibile. Cadrul european de monitorizare a economiei circulare se concentrează pe aspectele legate de utilizarea resurselor și gestionarea deșeurilor. Aspectele legate de menținerea valorii produselor și materialelor pentru mai mult timp — cum ar fi proiectarea pentru circularitate, repararea, reutilizarea și consumul circular — nu sunt încă incluse. Prin Planul de acțiune pentru economia circulară se propune îmbunătățirea sistemului actual de monitorizare. Toate aspectele cheie ale economiei circulare ar trebui incluse în sistemul de monitorizare pentru a surprinde pe deplin progresul și pentru a informa factorii de decizie.
Indicatorii Agenției Europene pentru Mediu (EEA) pentru economia circulară în Uniunea Europeană
EEA își aduce contribuția la îmbunătățirea bazei de cunoștințe privind economia circulară, ca urmare a Procesului Bellagio. În acest moment, indicatorii EEA acoperă următoarele aspecte ale acestei agende:
- Amprenta materială
- Amprenta consumului
- Rata de circularitate a utilizării materialelor
- Generarea deșeurilor și decuplarea de creșterea economică
- Nivelul deșeurilor depozitate pentru evacuare
- Reciclarea deșeurilor
Amprenta materială
Amprenta resurselor materiale a Uniunii Europene se referă la cantitatea de material extras din natură, atât în interiorul granițelor, cât și în afara UE, pentru fabricarea sau furnizarea bunurilor și serviciilor consumate de cetățenii UE. Cu alte cuvinte, se referă la cantitatea totală de materii prime extrase pentru a satisface cererea de consum final.
Din 2010 până în 2020, amprenta materială a UE a rămas relativ stabilă: a scăzut cu 7% din 2010 până în 2016 și a crescut cu 5% din 2016 până în 2019.
Dintre diferitele grupe de materiale, consumul de minerale nemetalice este cel mai mare, reprezentând 50% din amprenta la sol în 2020; schimbările în ceea ce privește consumul din această grupă au fost în mare măsură responsabile pentru tendința generală. Biomasa a fost următoarea grupă ca mărime (23%), apoi combustibilii fosili (19%) și metalele (9%). Deși mineralele nemetalice reprezintă o mare parte din amprenta materială totală, acestea au un impact mai mic asupra mediului și climei decât metalele și combustibilii fosili, în raport cu cota lor din amprenta materială.
Amprenta materială totală a UE este peste media globală și mult peste cea a țărilor cu venituri mici și medii. Acest nivel de consum de resurse depășește „spațiul de operare sigur” al planetei pentru extracția resurselor, ceea ce înseamnă că, dacă lumea ar consuma resurse la nivelul UE, capacitatea planetei de a furniza aceste resurse ar fi depășită.
Amprentele materialelor variază substanțial între țările UE, de la 7,5 tone/capita în Țările de Jos la 29,5 tone/capita în Finlanda. Din 2010, 14 din cele 27 de state membre și-au redus amprenta materială, Grecia și Italia reducându-și amprenta cu peste 30%. Pe de altă parte, amprentele materiale ale României, Ungariei și Irlandei au crescut cu peste 50%.
Amprenta materială ar putea fi redusă prin scăderea consumului sau prin alegerea bunurilor sau serviciilor a căror producție sau furnizare necesită mai puține materii prime extrase.
Informații suplimentare și referințe
https://www.eea.europa.eu/themes/waste/measuring-europes-circular-economy
https://www.eea.europa.eu/ims/europe2019s-material-footprint
Urmăriți-ne în fiecare joi, pe pagina de web a ADRBI secțiunea “B2Transition – tranziția către o afacere sustenabilă și digitală. Campanie de comunicare și sprijin pentru IMM”, pe contul de facebook al ADRBI sau pe e-mail.
Împreună cu dumneavoastră vom face și noi tranziția spre viitoarea Europă.
Materialele de informare sunt realizate de către Biroul de Asistență și Sprijin pentru IMM din cadrul ADRBI.
Pentru detalii privind activităţile noastre şi serviciile oferite, vă rugăm să trimiteţi mesaj la: imm@adrbi.ro.
ADRBI
Str. Mihai Eminescu nr. 163, etaj 2, sector 2 Bucuresti