23 octombrie 2025 - Fundatia Ellen MacArthur: scalarea cu succes a modelelor de afaceri circulare (continuare)
Recent, Fundația Ellen MacArthur a publicat lucrarea „Cum să nu eșuezi: evitarea a 10 bariere comune la scalarea modelelor de afaceri circulare”.
Concepută de Fundația Ellen MacArthur, lucrarea ghidează companiile în înțelegerea și depășirea celor mai frecvente bariere interne atunci când implementează și dezvoltă modele de afaceri circulare. Lucrarea se bazează pe experiențele directe a peste 30 de companii din rețeaua sa de parteneri, parteneri care conduc tranziția către o economie circulară, iar barierele sunt comune pentru diverse industrii, regiuni, tipuri de modele de afaceri circulare sau etape de maturitate a unei afaceri.
Continuăm prezentarea, în rezumat, a concluziilor studiului.
Categoria „Justificări economice incomplete”
Bariera 6: Lipsa unei analize financiare solide (Not leading with the financial narrative)
Această barieră apare atunci când modelele circulare sunt comunicate și justificate intern doar prin prisma beneficiilor de sustenabilitate (reducerea deșeurilor, a amprentei de carbon etc.), fără o argumentație economică clară. Deși modelele circulare pot genera valoare semnificativă atât pentru venituri (prin loializarea clienților, noi fluxuri comerciale, consolidarea brandului), cât și pentru reducerea costurilor (eficiență în resurse, reziliență în lanțul de aprovizionare), multe echipe de implementare omit să construiască o justificare financiară convingătoare.
Lipsa acesteia duce la scepticism din partea factorilor de decizie, în special a celor din departamentele financiare, care prioritizează rentabilitatea rapidă. Într-un exemplu oferit de studiu, o echipă de inovare a pierdut finanțarea pentru un model circular, deși fusese susținut de obiectivele de mediu ale companiei — deoarece nu demonstra clar potențialul de profit.
Pentru a depăși această barieră, companiile trebuie să construiască o justificare financiară explicită, demonstrând impactul asupra veniturilor și economiilor pe termen lung. Este esențială implicarea timpurie a echipei financiare, utilizarea modelărilor economice și stabilirea unor indicatori de performanță axați pe venituri. De asemenea, pot fi combinate mai multe modele circulare (ex. reparație + revânzare) pentru a consolida rentabilitatea. Colaborarea cu parteneri externi sau competitori poate reduce costurile inițiale și accelera extinderea. În concluzie, fără o justificare financiară clară, circularitatea rămâne o inițiativă idealistă, nu o strategie de creștere.
Bariera 7: Utilizarea unor indicatori financiari limitați (Using limited financial KPIs)
Această barieră reflectă tendința de a evalua performanța modelelor circulare doar prin indicatori tradiționali de profitabilitate, ignorând alte surse importante de valoare, cum ar fi fidelizarea clienților, consolidarea brandului sau reziliența la riscurile din lanțul de aprovizionare. În sistemele liniare, modelele circulare pot părea mai puțin profitabile pe termen scurt, dar ele creează beneficii economice indirecte, care adesea nu sunt cuantificate.
Un exemplu este cel al unui grup de afaceri global care a abandonat un proiect de închiriere deoarece rezultatele imediate nu atingeau obiectivele de creștere. Ulterior, s-a descoperit că modelul crescuse semnificativ satisfacția și loialitatea clienților, însă aceste beneficii nu fuseseră luate în calcul în analiza financiară.
Pentru a evita această greșeală, este necesară extinderea definiției valorii. Evaluările financiare ar trebui să includă: economii prin reutilizare, creșterea indicatorului de reținere a clienților, protejarea împotriva volatilității prețurilor materiilor prime și avantajele competitive în fața reglementărilor viitoare. De asemenea, este utilă integrarea metodologiilor moderne precum ROSI™ (Return on Sustainability Investment) sau contabilitatea impactului, care cuantifică beneficiile economice și sociale. Companiile ar trebui să modeleze și costurile inacțiunii – pierderile potențiale din menținerea modelelor liniare. Astfel, o perspectivă financiară mai amplă consolidează încrederea conducerii și sprijinul pentru extinderea modelelor circulare.
Bariera 8: Lipsa unei perspective pe termen lung (Missing a long-term mindset)
Modelele circulare necesită timp pentru a-și demonstra potențialul – ele implică transformări profunde în design, lanțuri de aprovizionare, parteneriate și comportamente ale clienților. Totuși, multe organizații evaluează succesul pe termen scurt, folosind aceleași criterii aplicate inovațiilor liniare. Acest dezechilibru temporal duce la concluzii premature și pierderea încrederii în model.
Un producător global de echipamente industriale a lansat mai multe proiecte pilot circulare, însă adoptarea lentă de către clienți a fost interpretată drept eșec, iar finanțarea a fost retrasă. Lipsa unei abordări strategice pe termen lung a blocat transformarea, deși modelele ar fi putut aduce beneficii semnificative în timp.
Pentru a depăși această barieră, companiile trebuie să modeleze riscurile și beneficiile pe orizonturi extinse, incluzând volatilitatea materiilor prime, politicile emergente și schimbările de reglementare. Crearea unei foi de parcurs care combină obiectivele pe termen scurt (creșterea bazei de clienți) cu cele pe termen lung (reziliență, eficiență, loialitate) este esențială. De asemenea, împărțirea costurilor între departamente sau obținerea de finanțări externe “răbdătoare” (de tip impact investment) poate sprijini tranziția. O mentalitate orientată spre viitor transformă modelele circulare din experimente riscante în piloni ai competitivității pe termen lung.
Categoria „De unul singur”
Bariera 9: Neimplicarea echipelor și liderilor transdepartamentali (Not involving cross-functional teams and leaders)
Modelele circulare eșuează adesea deoarece sunt dezvoltate izolat, de o singură echipă (ex. sustenabilitate sau inovare), fără implicarea tuturor funcțiilor relevante — financiar, marketing, operațional, R&D etc. Fără o colaborare transversală și o viziune comună, apar conflicte de obiective: de exemplu, echipele de vânzări pot percepe modelele de închiriere ca o amenințare la bonusurile lor bazate pe vânzări unice.
Un caz tipic este cel al unui retailer global care a pilotat un model circular profitabil, dar fără a implica echipele interne. Când s-a dorit scalarea, alte departamente s-au opus, neînțelegând valoarea modelului sau temându-se că le va afecta indicatorii de performanță. Proiectul a fost abandonat, deși potențialul economic era ridicat.
Pentru succes, companiile trebuie să creeze structuri de guvernanță colaborative, cu grupuri de coordonare transdepartamentale și lideri din toate departamentele cheie. Comunicarea internă trebuie adaptată limbajului și obiectivelor fiecărui departament, pentru a arăta cum modelul circular le sprijină performanța. Construirea de obiective și KPI comuni între echipe reduce tensiunile și crește implicarea. Co-crearea planului de transformare și alocarea bugetelor comune ajută la consolidarea responsabilității colective. Circularitatea, prin natura ei, este un efort sistemic – succesul depinde de unitatea internă, nu de inițiative individuale.
Bariera 10: Parteneriate externe ineficiente (Partnering ineffectively with external organisations)
Ultima barieră descrie eșecul generat de parteneriate prost definite între organizații și furnizori externi. Deși colaborările pot accelera lansarea și reduce costurile inițiale, multe proiecte eșuează deoarece nu sunt stabilite clar responsabilitățile, schimbul de date, obiectivele comune și planurile de scalare.
Un exemplu concret: o companie globală a testat un serviciu de reparații printr-un partener local, obținând rezultate excelente. Totuși, când a dorit extinderea, compania nu a putut accesa datele clienților colectate de partener (din cauza GDPR și lipsei de acord contractual), iar partenerul nu dispunea de capacitatea de a opera la scară globală. Rezultatul: proiectul s-a blocat și experiența acumulată nu a putut fi transferată intern.
Pentru a evita acest eșec, parteneriatele trebuie concepute strategic de la bun început, cu obiective mutuale, planuri clare de creștere și protocoale pentru partajarea datelor și know-how-ului. Este importantă analiza capacității de scalare a partenerilor și adaptarea contractelor pentru a include drepturi asupra datelor, criterii de performanță și opțiuni de extindere. În plus, evoluția relațiilor cu furnizorii tradiționali către parteneriate pe termen lung, bazate pe transparență și împărțirea valorii, este esențială pentru integrarea deplină a modelului circular. Colaborarea eficientă nu doar reduce costurile, ci și transformă ecosistemul de afaceri într-un motor comun al circularității.
Informații suplimentare:
Fundația Ellen MacArthur: https://www.ellenmacarthurfoundation.org/media-centre/overview
Lucrarea „Cum să nu eșuezi: evitarea a 10 bariere comune la scalarea modelelor de afaceri circulare”:
Copyright © Ellen MacArthur Foundation, How not to fail: Avoiding 10 common pitfalls when scaling circular business models, pag. 1-21, (2025)
Urmăriți-ne pe pagina de web a ADRBI secțiunea “B2Transition – tranziția către o afacere sustenabilă și digitală. Campanie de comunicare și sprijin pentru IMM”, pe contul de Facebook al ADRBI sau pe e-mail.
Împreună facem tranziția spre viitoarea Europă.
Materialele de informare sunt promovate de către Biroul de Asistență și Sprijin pentru IMM din cadrul ADRBI.
Pentru detalii privind activitățile noastre și serviciile oferite, vă rugăm să trimiteți mesaj la: imm@adrbi.ro.
ADRBI
Str. Mihai Eminescu nr. 163, etaj 2, sector 2 Bucuresti