13 mai 2021 - Modele de afaceri in tranzitia catre o industrie textila circulara (1)
Cele mai multe modele de afaceri din lanțul valoric al textilelor sunt proiectate și optimizate pentru sistemul economic liniar, iar implementarea obiectivelor circulare impune schimbarea profundă a acestora, cu reconsiderarea celor trei dimensiuni valorice: ce valoare este propusă; modul în care valoarea este creată și livrată; modul în care este înțeleasă și asimilată.
Prezentăm, în articolul de față și în cele ce urmează, 4 opțiuni/căi spre circularitatea afacerilor în domeniul textil. Aceste variante pot fi preluate, integrate, combinate în modele de afaceri sustenabile pentru acest domeniu, dar și în alte sectoare.
Asigurarea longevității și durabilității produselor
Pentru a conserva valoarea produselor și materialelor textile, primul obiectiv este utilizarea acestora cât mai mult timp posibil. În acest fel, consumul de textile se va reduce semnificativ prin diminuarea cererii de textile noi. De asemenea, se va reduce generarea deșeurilor, iar printr-o întreținere particularizată și reparare corespunzătoare a produselor textile se va prelungi și mai mult durata de viață a acestora.
Proiectarea este un factor esențial pentru a asigura longevitatea și durabilitatea produselor, existând diverse strategii de proiectare.
Produsele pot fi astfel proiectate încât să poată fi ușor dezasamblate/demontate pentru întreținere sau reparații și reasamblate. Se pot folosi, de exemplu, fermoare și capse detașabile pentru îmbrăcăminte, huse textile detașabile pentru mobilă etc.
Pentru a reflecta costul crescut al designului, produsele cu durată lungă de viață sunt considerate ‘marcă premium’ și se vând la prețuri mai mari decât produsele convenționale. Clienții devin conștienți de faptul că, prin cumpărarea unui produs de înaltă calitate, evită performanțele slabe și economisesc costurile de înlocuire timpurie. Companiile care aplică aceste strategii vizează satisfacția și loialitatea clienților. Principalul model de generare a veniturilor este bazat pe vânzarea tradițională, dar acesta poate fi completat cu servicii post-vânzare, precum servicii de croitorie pentru ajustare/personalizare, întreținere sau reparare. Unele companii încurajează și facilitează în mod activ o piață second-hand pentru produsele lor, deservind segmentele de clienți cu putere de cumpărare mai mică.
Și bariera costului crescut al producției trebuie depășită. Pot exista costuri de producție mai mari din cauza materiilor prime şi a materialelor de calitate mai scumpe, cum ar fi fibrele cu rezistență ridicată la uzură sau cele ușor de întreținut, straturile de protecție sau coloranții care își păstrează culoarea. În cazul în care metoda de îmbinare este prin coasere și nu prin lipire sau dacă pentru producția de modele personalizate se utilizează lanțuri locale, procesele pot fi mai costisitoare și se pot realiza cu un consum mai mare de forță de muncă. Inovația tehnologică (cum ar fi tehnologia de imprimare 3D și materialele noi, ca de exemplu fibrele antimicrobiene și rezistente la razele ultraviolete) permite producția personalizată de îmbrăcăminte foarte durabilă.
Costuri mai mari și volume mai mici de producție duc la prețuri de vânzare mai ridicate. Acest lucru prezintă un dezavantaj competitiv în comparație cu mărci mai ieftine, provenite din producția de masă realizată cu forța de muncă ieftină, în special din Asia. În consecință, clienții trebuie să ajungă să fie convinși de calitatea, performanța și durabilitatea produsului oferit și de superioritatea acestor caracteristici în comparație cu ale celorlalte mărci. Creșterea încrederii și loialității clienților necesită totuși investiții și timp. Deși volumele reduse de vânzări sunt o consecință dorită a acestei abordări, profitabilitatea poate fi o provocare. Din punctul de vedere al clientului, achiziționarea de produse durabile este adesea privită ca o investiție pe termen lung, justificând prețul inițial mai ridicat în perspectiva unei înlocuiri mai puțin frecvente. Deși costul pe termen lung al produselor mai durabile poate fi în cele din urmă mai mic decât al produselor ieftine de calitate scăzută, prețul inițial ridicat de achiziție poate reduce accesibilitatea pentru o serie largă de consumatori. Așadar, pentru companie se pot crea limitări în ceea ce privește piața.
Pe de altă parte, stilul de viață consumist și dependența de tendințele în modă au influențat modul producătorilor de abordare a longevității și durabilității produselor textile. Sunt necesare, așadar, și schimbarea conceptului în ceea ce privește moda și orientarea către practici și stiluri de viață mai sustenabile, prin care consumatorul acceptă repararea produsului și reutilizarea acestuia pentru a-i prelungi durata de viață.
Îmbrăcămintea de exterior de ultimă generație este un domeniu în care modelele de afaceri susțin deja longevitatea și durabilitatea produsului. În mod tradițional, segmentul de consumatori vizat de aceste companii este format din oameni activi care practică sport și activități în aer liber, fac călătorii, oameni a căror putere de cumpărare le permite achiziționarea unor echipamente de înaltă calitate. Pentru acești consumatori, îmbrăcămintea durabilă, atemporală, confecționată din materiale de calitate superioară, care oferă încredere, confort și funcționalitate în condiții dure de utilizare este o propunere atrăgătoare. În tot mai multe cazuri, principiile sustenabilității sunt evidențiate prin mesaje directe adresate consumatorilor care fac parte din acest segment. Unele companii oferă chiar și kit-uri pentru reparații, produse pentru întreținere și manuale de utilizare pentru a sprijini clienții în prelungirea duratei de viață a produselor (de exemplu, compania HNST, 2020, sau Patagonia, 2020). Serviciile de reparații sunt adesea oferite prin parteneriate cu terțe părți (iFixit, 2020, sau Renewel Workshop, 2020), împreună cu programe de preluare a produselor uzate destinate reciclării (Goworek et al., 2013). Aceste servicii suplimentare oferite nu numai că îmbunătățesc durata de viață a produselor, ci și sporesc loialitatea clienților.
Noul curent în domeniul modei, ‘slow fashion’, se adresează clienților care doresc să poarte haine ce au fost fabricate cu respectarea principiilor privind sustenabilitatea, implicând artizani locali, lanțuri de aprovizionare transparente și utilizarea de materiale ecologice sau reciclate. În acest caz, companiile se concentrează pe îmbrăcăminte trans-sezonieră și durabilă. Adesea se pune accent pe originalitate și evidențierea unui stil personal independent de tendințele modei. Unele companii lucrează în sistem de precomandă pentru a evita supraproducția (ArmedAngels, 2020, sau Twothirds, 2020), altele susțin inițiative sociale (GEA Waldviertler, 2020) sau se angajează în proiecte de mediu (Tentree, 2020).
Referințe și informații suplimentare:
Raport Eionet - ETC / WMGE 2021/2 53
https://www.eionet.europa.eu/etcs/etc-wmge/products/business-models-in-a-circular-economy
Urmăriți-ne în fiecare joi, pe pagina de web a ADRBI secțiunea “B2Transition – tranziția către o afacere sustenabilă și digitală. Campanie de comunicare și sprijin pentru IMM”, pe contul de facebook al ADRBI sau pe e-mail.
Împreună cu dumneavoastră vom face și noi tranziția spre viitoarea Europă.
Materialele de informare sunt realizate de către Biroul de Asistenţă şi Sprijin pentru IMM din cadrul ADRBI.
ADRBI
Str. Mihai Eminescu nr. 163, etaj 2, sector 2 Bucuresti