11 decembrie 2025 - Un nou studiu UE privind industria textila si economia circulara
Un nou studiu analizează potențialele efecte nedorite ale politicilor UE de promovare a unei economii circulare. Studiul oferă recomandări pentru îmbunătățirea modului de elaborare a viitoarelor politici, utilizând sectorul textil ca studiu de caz.
Agenda UE pentru economia circulară urmărește transformarea modului în care sunt proiectate, consumate și gestionate produsele, inclusiv textilele. Progresele existente – creșterea ratelor de reciclare, reducerea depozitării și dezvoltarea unor noi modele circulare – indică o corelație pozitivă între circularitate și performanța economică. Totuși, implementarea politicilor emergente în sectorul textilelor ridică riscul unor efecte neintenționate, cu impact atât operațional, cât și socio-economic.
Studiul, condus de cercetători din Spania și Danemarca, se bazează pe interviuri calitative (11 participanți din instituții UE, industrie, cercetare) și un sondaj cu 73 de respondenți din sectorul textil, gestionarea deșeurilor și organizații non-guvernamentale. Participanții au evaluat potențialele efecte directe (ordinul I) și indirecte (ordinul II) ale noilor politici europene privind textilele.
Participanții au făcut distincție între efecte de prim ordin și efecte de al doilea ordin, în care primul ordin descrie efectele directe ale unei politici, cum ar fi o interdicție de depozitare a deșeurilor prin care se reduce cantitatea de deșeuri care ajung la depozitele de deșeuri, iar al doilea ordin descrie efectele indirecte, cum ar fi creșterea cantității de deșeuri aruncate ilegal ca urmare a unei interdicții de depozitare a deșeurilor. Interviurile și sondajul au generat un număr aproximativ egal de efecte de ordinul întâi și de ordinul al doilea.
- Efecte neintenționate de prim ordin
Efectele directe apar în principal din limitările de resurse și capacitate în elaborarea și implementarea politicilor:
- Obiective parțial atinse: politicile nu sunt suficient de ambițioase sau nu sunt implementate complet, ex. taxele pe îmbrăcămintea foarte ieftină sunt ușor internalizate de marii retaileri, reducând efectul asupra consumului.
- Transparență redusă privind materialele reciclate: lipsa certitudinii asupra originii și calității materialelor importate limitează eficacitatea cerințelor de conținut reciclat.
- Riscul de dezechilibru între prevenție și reciclare: accentul public și politic pe reciclare poate diminua focusul pe reducerea consumului – cea mai eficientă măsură din perspectiva ierarhiei deșeurilor.
- Efecte neintenționate de ordinul al doilea
Efectele indirecte pot genera distorsiuni sistemice semnificative:
- Dinamica import–export și lanțul valoric: restricțiile la nivel UE pot amplifica exportul de deșeuri textile către țări terțe, cu impact negativ la destinație.
- Exploatarea lacunelor legislative: actorii economici pot adapta caracteristicile produselor pentru a evita noile obligații, fără a contribui la obiectivele reale ale circularității.
- Modificări de preț și efecte sociale: măsurile care cresc costurile pot reduce consumul, dar riscă să afecteze disproporționat gospodăriile cu venituri mici și pot muta practicile nesustenabile în alte regiuni.
- Răspunsuri socio-politice: reducerea confortului consumatorilor sau schimbarea comportamentelor poate genera rezistență socială și scăderea conformării voluntare.
Recomandări pentru întărirea procesului de politică publică:
- Implicarea extinsă și timpurie a părților interesate
O colaborare aprofundată între industrie, autorități de reglementare, experți în deșeuri și consumatori ajută la identificarea lacunelor și spori gradul de acceptare a măsurilor.
- Integrarea modelării micro–macro
Combinarea evaluării ciclului de viață cu modele macroeconomice poate cuantifica mai corect efectele socio-economice neintenționate. Este necesară creșterea granularității și armonizarea datelor.
- Scenarii mai robuste și evaluări transfrontaliere
Evaluarea impactului ar trebui să includă scenarii „de stres” (crize geopolitice, sociale) și analize privind efectele în țările terțe, inclusiv în sudul global.
- Integrarea dimensiunii comportamentale și sociale
Pentru a anticipa reacțiile consumatorilor și practicile gospodăriilor, evaluarea impactului trebuie să includă componenta comportamentală și să utilizeze principii de „behavioral science”.
Deși politicile UE privind circularitatea textilelor sunt ambițioase, efectele neintenționate – atât directe, cât și sistemice – pot submina atingerea obiectivelor. O abordare holistică, bazată pe consultări timpurii, modele integrate, scenarii extinse și includerea factorilor comportamentali este critică pentru a proiecta intervenții eficiente, echitabile și reziliente.
Informații suplimentare și referințe:
Sursă: „Science for Environment Policy”: European Commission DG Environment News Alert Service, edited by the Science Communication Unit, The University of the West of England, Bristol. https://environment.ec.europa.eu/research-and-innovation/science-environment-policy_en
Articolul „Exploring textiles and the circular economy: Study recommends tools to assess and address the unintended effects of new policy” https://environment.ec.europa.eu/news/exploring-textiles-and-circular-economy-study-recommends-tools-assess-and-address-unintended-effects-2025-12-03_en?prefLang=ro&etrans=ro
Studiul „An empirical exploration of the unintended effects of circular economy policies in the European Union: The case of textiles”: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2352550925000223?via%3Dihub
Urmăriți-ne pe pagina de web a ADRBI secțiunea “B2Transition – tranziția către o afacere sustenabilă și digitală. Campanie de comunicare și sprijin pentru IMM”, pe contul de Facebook al ADRBI sau pe e-mail.
Împreună facem tranziția spre viitoarea Europă.
Materialele de informare sunt promovate de către Biroul de Asistență și Sprijin pentru IMM din cadrul ADRBI.
Pentru detalii privind activitățile noastre și serviciile oferite, vă rugăm să trimiteți mesaj la: imm@adrbi.ro.
ADRBI
Str. Mihai Eminescu nr. 163, etaj 2, sector 2 Bucuresti