REGIUNEA BUCURESTI-ILFOV

Caracteristici demo-geografice

Regiunea Bucureşti-Ilfov, constituită din municipiul Bucureşti - capitala României - şi judeţul Ilfov, este situată în sudul ţării, în partea centrală a Câmpiei Române. Suprafaţa totală a Regiunii Bucureşti-Ilfov este de 1.821 kmp, din care 13,1% reprezintă teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti şi 86,9% al judeţului Ilfov. Cele două entităţi care alcătuiesc regiunea sunt, totodată, şi cele mai mici unităţi teritorial administrative ale României din punct de vedere al întinderii.

Populaţia regiunii, de 2.208.368 locuitori în anul 2005, este distribuită invers proporţional cu dimensiunea celor două entităţi administrative. Municipiul Bucureşti este cea mai mare aglomerare urbană din România, populaţia sa fiind de 1.924.959 locuitori reprezentând circa 87% populaţia regiunii, peste 16% din populaţia urbană a ţării, respectiv circa 9% din populaţia totală a României şi având o densitate de aproximativ 8.100 locuitori/kmp.

Populaţia judeţului Ilfov de 283.409 locuitori reprezintă numai 13% din totalul regiunii, acesta fiind situat în categoria judeţelor mici ale ţării cu o densitate de aproximativ 180 locuitori/kmp.
Suprapunându-se în întregime unor subunităţi ale Câmpiei Române, regiunea are un cadru natural relativ monoton, în care predomină văile create de apele curgătoare ce traversează regiunea, numeroase lacuri naturale şi artificiale. Reţeaua de localităţi a Regiunii Bucureşti-Ilfov e constituită  din 9 oraşe, 32 comune şi 91 sate.

Economia regională

Aşa cum s-a întâmplat în multe alte state central şi est-europene, capitala României a cunoscut un ritm de creştere economică mult mai alert decât celelalte regiuni ale ţării, s-a adaptat cel mai rapid la schimbările economice şi sociale produse de tranziţie şi a atras cele mai multe investiţii străine directe. În regiune sunt prezente toate ramurile industriale, Bucureşti-Ilfov reprezentând principala aglomerare industrială din ţară, dar forţa de muncă s-a reorientat masiv, pe parcursul ultimilor ani, spre servicii, care în prezent contribuie cel mai mult la economia regiunii. Tot aici se înregistrează cel mai alert ritm de creştere a unor sectoare precum construcţiile şi imobiliarele, evoluţii rapide înregistrând şi activităţile de retail, de distribuţie şi de management.

Infrastructura de transport

Regiunea Bucureşti-Ilfov, prin municipiul Bucureşti, cel mai important nod de transport rutier-feroviar-aerian naţional şi internaţional al ţării, se caracterizează printr-un înalt grad de accesibilitate, fiind situată pe cele două coridoare europene: Axa Prioritară Europeană nr. 7 (Nădlac-Constanţa) şi Axa Prioritară Europeană Giurgiu-Albiţa, planificate a fi construite în perioada imediat următoare, precum şi în proximitatea Dunării (Axa Prioritară Europeană Nr. 18).

Accesibilitatea aeriană este asigurată de două aeroporturi internaţionale: "Henri Coandă" (Otopeni) cel mai mare aeroport internaţional din România (70% din transportul total aerian de pasageri din România) şi "Aurel Vlaicu" (Băneasa).

Transportul public de pasageri are o reţea extinsă şi complexă realizându-se cu autobuze (46,2% din numărul total al mijloacelor de transport), tramvaie (20,3%), troleibuze (10,5%), metrou (22,9%). El asigură mobilitatea foarte ridicată a forţei de muncă parţial din zona metropolitană, autobuzele şi tramvaiele transportând cel mai mare număr de pasageri.

Infrastructura educaţională

Regiunea Bucureşti-Ilfov reprezintă cel mai important centru educaţional din România. În 2005 dispunea de 252 grădiniţe, 370 unităţi şcolare din învăţământul pre-universitar şi 34 instituţii de învăţământ superior. Prin cele 34 instituţii de învăţământ superior, Regiunea Bucureşti-Ilfov are cel mai dezvoltat mediu universitar din România şi concentrează cel mai mare număr de studenţi înregistraţi în sistemul de învăţământ superior dintre regiunile României.

Infrastructura sanitară

Speranţa de viaţă este cea mai ridicată din ţară - 73,84 ani. În anul 2005 erau 52 spitale în Bucureşti (2,7 spitale la 100.000 locuitori pe o suprafaţă de 238 ha), în timp ce judeţul Ilfov avea 6 spitale (2,1 spitale la 100.000 locuitori, la o suprafaţă de 158.300 ha).